- derulá
- vb., ind. prez. 1 sg. deruléz, 3 sg. şi pl. deruleázã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
derulá
Look at other dictionaries:
derula — DERULÁ, deruléz, vb. I. tranz. 1. A desface, a desfăşura, a întinde ceva care a fost rulat. 2. A tăia furnir dintr un buştean căruia i se dă o mişcare lentă de învârtire în faţa ferăstrăului. – Din fr. dérouler. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007 … Dicționar Român
derulare — DERULÁRE, derulări, s.f. Acţiunea de a derula şi rezultatul ei. – v. derula. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DERULÁRE s. v. defilare, desfăşurare, perin dare, prefirare, succedare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
derulator — DERULATÓR, derulatoare, s.n. Dispozitiv folosit pentru rebobinarea (rebobina) peliculei cinematografice. – Derula + suf. tor. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 derulatór s. n., pl. derulatoáre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa … Dicționar Român
Podopinae — Graphosoma i … Wikipédia en Français
Podopinae — ? Podopinae Щитник линей … Википедия
déroulage — [ derulaʒ ] n. m. • 1802; de dérouler 1 ♦ Déroulement. 2 ♦ Techn. Détachage mécanique (d une feuille de bois) à la surface d une pièce cylindrique. Le déroulage d une bille. L industrie du sciage et du déroulage (⇒ contreplaqué, placage) . ●… … Encyclopédie Universelle
derulat — derulát s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DERULÁT s.n. Derulare. [< derula]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
derulor — DERULÓR, deruloare, s.n. Maşină de derulat furnire. – După fr. dérouleuse. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 derulór s. n., pl. deruloáre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DERUL//ÓR deruloroáre n.… … Dicționar Român
desfăşura — DESFĂŞURÁ, desfăşór, vb. I. 1. tranz. A face ca un obiect să nu mai fie înfăşurat sau ghemuit, a desface, a întinde în toată lungimea sau suprafaţa. ♢ refl. Un sul de hârtie se desfăşoară. ♦ refl. (Despre unităţi militare) A trece la o formaţie… … Dicționar Român
merge — MÉRGE, merg, vb. III. intranz. I. 1. A se mişca deplasându se dintr un loc în altul; a se deplasa, a umbla. ♦ (Despre nave sau alte obiecte plutitoare) A pluti. ♦ (Despre păsări, avioane etc.) A zbura. ♦ (fam.; despre mâncăruri şi băuturi) A… … Dicționar Român
